Balonarea

Balonarea este o tulburare intestinală, cauzată în principal de obiceiurile alimentare dezordonate.

Alimente precum fasole, brocoli, conopidă, varză, ceapă sunt cunoscute ca fiind alimente ce provoacă balonare. Deoarece acestea sunt surse bune de fibre, nu este recomandată eliminarea lor din alimentaţie, ci doar consumarea acestora mai rar şi într-o cantitate moderată.

Bulele de dioxid de carbon din băuturile acidulate (sucuri, apă minerală) pot provoca senzaţia de balonare şi distensie abdominală.

Sorbitoul şi fructoza pot cauza balonare. Acestea sunt des întâlnite în băuturile carbogazoase dietetice ca şi îndulcitori. Evitaţi consumul acestora, mai ales în timpul regimului alimentar.

Alimentele puternic condimentate pot stimula eliberarea de acid gastric care poate provoca iritaţii şi balonare. Se recomandă precauţie în consumul următoarelor condimente: mărar, pătrunjel, leuştean, tarhon, piper negru, chili.

Intoleranţa la lactoză produce, de obicei, simptome gastro-intestinale precum gaze, balonare, diaree în aproximativ 30 min - 1 h de la ingerarea produselor lactate sau a produselor care conţin lactoză. Intoleranţa la lactoză reprezintă incapacitatea de a digera lactoza (glucid întâlnit în lapte).

Alimentele cu un conţinut ridicat de sodiu în compoziţie determină retenţia de lichide în organism (o cauză frecventă a balonării). Se recomandă limitarea consumului de sodiu la 1500 mg/zi (aproximativ o linguriţă de sare). Mai puţin sodiu în dieta zilnică, nu numai că împiedică apariţia balonării, dar ajută şi la controlul tensiunii arteriale. Alimente cu un conţinut crescut de sodiu: bacon, cârnaţi, supă la plic, murături, sos de soia, chips-uri.

Pentru a evita balonarea consumaţi alimente precum: cereale integrale (excepţie persoanele cu boala celiacă), banane, iaurt (excepţie persoanele cu intoleranţă la lactoză), asparagus, ţelină, pepene, papaya, quinoa, ananas, avocado, seminţe de fenicul, usturoi, spanac, cartofi.

Balonarea poate fi determinată şi de afecţiuni precum intestin iritabil (colon iritabil), cancer ovarian, diverticuloză, boala celiacă. Dacă balonarea apare frecvent şi este însoţită de durere se recomandă vizita la medicul specialist.

Aerofagia sau înghiţirea accidentală a aerului este cea mai frecventă cauză a balonării. Acest lucru se întâmplă atunci când mâncăm repede sau în timp ce vorbim la telefon, când bem lichide cu paiul, când mestecăm gumă sau când ne roadem unghiile. Aerul înghiţit accidental se deplasează prin esofag şi rămâne blocat în tractul digestiv, ducând la apariţia balonării.

Ne putem balona şi atunci când avem emoţii puternice. Când suntem stresaţi sau anxioşi organismul eliberează cortizol şi adrenalină, hormoni care stimulează sistemul digestiv.

Constipaţia poate fi însoţită şi de balonare. Acestea sunt însă condiţii diferite care necesită tratament specific. Constipaţia reprezintă scăderea frecvenţei scaunului (1-2/săptămână). Balonarea reprezintă mărirea în volum a intestinului, mărire cauzată de gazele care se formează în urma digestiei. Balonarea poate duce la disconfort abdominal, umflături, dureri abdominale.

Simeticona este cea mai folosită substanţă în tratamentul balonării. Aceasta este un ingredient activ inert din punct de vedere fiziologic. Ea acționează prin reducerea tensiunii de suprafață a bulelor de aer aflate în sistemul gastrointestinal, determinându-le să se spargă. Simeticona nu este absorbită în organism și astfel este considerată o substanță foarte sigură.

Probioticele ajută la restabilirea echilibrului bacterian la nivel intestinal. Acestea ameliorează simptomele gastro-intestinale, cum ar fi balonarea, simptome ce pot aparea în urma unui dezechilibru al florei intestinale.


Oferta